Jan 22 2010
Carstul din Dobrogea
Calcarele ocupa 13% din suprafata Dobrogei. Ele sunt in mare parte acoperite de o cuvertura de loess, aparand la zi numai acolo unde aceasta a fost indepartata prin eroziune. Pe aceste calcare s-a grefat o mare diversitate de forme de relief, inclusiv forme carstice: ” inselberguri”, “canarele”, ceaire, peste 59 de pesteri lipsite de concretiuni, carst fosil, etc., care sporesc interesul oamenilor de stiinta si al turistilor, mai ales dupa descoperirile facute recent in sudul Dobrogei, in pestera Movile. In ciuda puternicei sale dispersari – sub forma de petice sau fasii alungite pe vai – calcarul dobrogean ocupa 953 km patrati, ceea ce reprezinta peste 21% din suprafata regiunilor calcaroase din Romania.Specialistii disting – in ciuda estomparii prin denudare sau fosilizare – trei tipuri morfogenetice de carst in Dobrogea: carstul golas (holocarstul), carstul golas si acoperit (de tranzitie) si carstul acoperit, fosilizat (merocarstul, criptocarstul).
I. Holocarstul din Dobrogea de nord: In Dobrogea de nord, roca solubila apare frecvent la suprafata. Pe calcare mezozoice si neozoice s-au format inselbergurile din zona Enisala – Hamcearca si in unele dealuri din zona Tulcei. Formatiuni calcaroase mai noi (neozoice) apar in zonele Traian – Ciucurova, Slava Rusa, Ceamurlia de Sus, Jurilovca – Enisala – N.Balcescu. Pe langa inselbergurile caracteristice, pentru carstul Dobrogei de nord mai merita a fi semnalate lapiezurile din Insula Popina si Bisericuta (Lacul Razim), stancile de langa Enisala, cheile din cursul superior al raurilor Taita si Telita sau vaile seci (sohodoale) din Podisul Babadag. Pesterile sunt putine si lipsite de concretiuni si de apa. Se remarca Pestera Tunel (Nufaru), Pestera de la Calugaru.Privit in ansamblu, carstul Dobrogei de nord este un relict al conditiilor climatice tertiare, alternativ umede, similare tipurilor ce se dezvolta azi in Cuba, Antile, Indonezia si SE Chinei.
II. Carstul de tranzitie al Dobrogei Centrale: Se caracterizeaza prin prezenta atat a holocarstului cat si a merocarstului exhumat sau in curs de exhumare zonele carstificabile din aceasta unitate sunt Harsova-Tichilesti-Galbiori si Topalu ( spre Dunare), Dorobantu-N.Balcescu-M.Kogalniceanu si folia Capidava-Ovidiu.Extinderea cea mai mare o au formatiunile jurasice (calcare, dolomite), caracterizate prin depozite groase, omogene, printr-o mare pretabilitate la carstificare, motiv pentru care fenomenele carstice sunt mai dese si mai variate.Pe langa lapiezuri apar turnuri ruiniforme (“Mosu”, “Baba”), poduri naturale, canarele de 30-40 m, cheile (Cheia, Visterna, Casimcea), polite si suprafete structurale, bazinete de eroziune diferentiata etc. Un aspect aparte il constituie calcarele zoogene sub forma de “atoli”, care apar in relief sub forma de insule sau potcoave. Este cazul zonei Gura Dobrogei – Cheia, Dealul Carierei (Alah Bair), Dealul Saragea si Dealul Stupinei din raza localitatilor Topalu, Capidava si Tichilesti.Pestera Liliecilor de la Gura Dobrogei, cu o lungime de 400 m este scobita in astfel de formatiuni. Ea face parte dintr-un grup de 14 pesteri, intre care se remarca “La Adam”, 5 pesteri de pe Valea Cheia, pesterile din canalul Harsovei, de la Mireasa, Casian, Corni si altele. Trebuie sa adaugam izvoarele carstice de la N.Balcescu, Fantana Mare si Visterna.In unele dintre ele s-au descoperit urme ale activitatii umane (homo sapiens fosilis) din musterianul superior.
III.Carstul din Dobrogea de sud: In Dobrogea de sud, calcarele sarmatiene alcatuiesc o placa aproape continua care se intinde pana in Bulgaria. Ele sunt acoperite de o cuvertura de depozite loessoide de 30-40 m grosime. In lungul vailor, aceasta cuvertura este indepartata, iar calcarele apar la suprafata. Pesterile sunt grupate la vest de linia localitatilor Medgidia – Negru Voda si in jurul Lacului Mangalia. Aici se gaseste cea mai mare pestera din Dobrogea, Pestera de la Limanu, lunga de 3 640 m.O nota aparte o dau poliile din zona Negru Voda, Amzacea, Mangalia (localitatea Negru Voda e asezata pe fundul unei astfel de polii), care se continua si pe teritoriul Bulgariei, unele dintre ele avand primavara lacuri carstice (Galdau – Negru Voda).De asemenea, trebuie mentionat carstul in creta (Murfatlar), aflat in curs de exhumare, ca si cel clasic.
No related posts.
Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.
