Jan
22
2010
Muntele, padurea sunt locuri salbatice,intinse. Chiar daca planuiti doar o simpla iesire cu prietenii vostri, ar trebui sa stiti unde mergeti si sa purtati hainele potrivite, sa aveti hrana si echipament adecvat. Ca sa fii sigur ca tu si prietenii tai va veti bucura de aceasta iesire in natura si pentru a avea minimum de impact asupra mediului, respectati in totdeauna aceste reguli, bazate pe programul “Nu Lasati Nici O Urma”.
Planificati dinainte si pregatiti-va
- Fiti siguri ca aveti tot ce va trebuie pentru excursie inainte de a pleca de acasa.
- Spuneti cuiva de incredere, unde va duceti si cand va veti intoarceti.
- Strangeti informatii despre locul in care veti merge, ca sa stiti la ce sa va asteptati.
- Consultati ghiduri, interesati-va cum va fi vremea, luati o harta topografica si o busola, si invatati cum sa le folositi. Nu calatoriti singuri!
- Faceti excursii in grupuri mici; 4 pana la 6 persoane este numarul ideal pentru un grup.
- Aduceti-va vesela refolosibila, evitati sticla. Citeste mai departe »
Cuvinte: utile
Jan
22
2010
Cel mai important obiect al unei lungi liste de necesar pentru o experienta subterana este casca. Daca afara posibilitatea sa te trezesti cu o piatra in cap (din motive naturale) este destul de mica, in pestera situatie se schimba total, datul cu capul de pereti la propriu fiind o experienta destul de fireasca mai ales ca intr-o explorare te intereseaza mai mult pe unde te mai cateri decit pe unde mergi. Pe casca se ataseaza si sistemele de iluminat, metoda practica revolutionara pentru parcurgerea cavitatilor subterane, speologii nemaiavind o mina ocupata cu lampa.Jugulara in “Y” este la ora actuala cel mai sigur sistem de prindere a castii pe cap. Sistemul de iluminat se compune din doua surse de lumina:
Flacara acetilenica – ca sistem principal de iluminat. Lumina lampii cu acetilena se distribuie in perimetru, asigurand un iluminat eficient pe o raza scurta. Alimentarea becului acetilenic (brener) se face printr-un furtun ce porneste de la generatorul de acetilena (lampa de carbid). Reglarea intensitatii flacarii se realizeaza prin cresterea/descresterea debitului de apa ce intra in contact cu carbidul. O lampa de carbid are doua componente: rezervorul de carbid si rezervorul de apa, ultimul dintre ele aflindu-se deasupra primului astfel incit apa va picura pe carbid generind gazul numit acetilena, gaz ce va fi ghidat spre brener prin intermediul furtunului de gaz. Sistemele moderne sunt prevazute cu un sistem piezo-electric de aprindere, foarte util in zonele umede ale pesterilor. Citeste mai departe »
Cuvinte: speologie, utile
Jan
22
2010
Am uitat umbrela!!!!
Citeste mai departe »
Cuvinte: caricaturi
Jan
22
2010
Pornind din satul Nufaru spre sud, la aproximativ 1h1/2 de mers lejer se ajunge la poalele dealului Curcuz, versantul drept. Intrarea in padurea de stejar, corn, ulm care acopera dealul ingreuneaza gasirea locului de destinatie. Mergand prin poligonul unitatii militare apropiate se ajunge la o culme care bareaza drumul. Urcand aproximativ 30 metri se poate observa aparitia la zi a calcarului.
La altitudinea relativa de 30 m si pe curba de nivel de 90m se intalneste deschiderea “Pesterii Paralela“. Pestera este de tip aven cu o denivelare de 8,20 m si o lungime de 4,5 m si este prima din cele 4 pesteri. Pestera are o singura intrare cu dimensiuni de 1,10/0,60 si o adancime de 2,4m. Coborarea pe galeria de 0,6m h este intrerupta de 3 saritori care ingreuneaza inaintarea. Galeria se bifurca spre dreapta cu o galerie de 1m h cu pardoseala captusita de o argila pura, iar spre dreapta cu un put de 2m si o galerie paralela cu galeria in care se coboara prin put. Dupa o inaintare de aproximativ 4m, anevoioasa, galeriile pornesc in directii opuse, terminandu-se, cea din dreapta, in “fund de sac”, iar cea din stanga prin coborarea tavanului pana ce se face imposibila inaintarea din pricina bucatilor de tavan prabusite. Citeste mai departe »
Cuvinte: pesteri dobrogea, pesteri nufaru
Jan
22
2010
Calcarele ocupa 13% din suprafata Dobrogei. Ele sunt in mare parte acoperite de o cuvertura de loess, aparand la zi numai acolo unde aceasta a fost indepartata prin eroziune. Pe aceste calcare s-a grefat o mare diversitate de forme de relief, inclusiv forme carstice: ” inselberguri”, “canarele”, ceaire, peste 59 de pesteri lipsite de concretiuni, carst fosil, etc., care sporesc interesul oamenilor de stiinta si al turistilor, mai ales dupa descoperirile facute recent in sudul Dobrogei, in pestera Movile. In ciuda puternicei sale dispersari – sub forma de petice sau fasii alungite pe vai – calcarul dobrogean ocupa 953 km patrati, ceea ce reprezinta peste 21% din suprafata regiunilor calcaroase din Romania.Specialistii disting – in ciuda estomparii prin denudare sau fosilizare – trei tipuri morfogenetice de carst in Dobrogea: carstul golas (holocarstul), carstul golas si acoperit (de tranzitie) si carstul acoperit, fosilizat (merocarstul, criptocarstul).
I. Holocarstul din Dobrogea de nord: In Dobrogea de nord, roca solubila apare frecvent la suprafata. Pe calcare mezozoice si neozoice s-au format inselbergurile din zona Enisala – Hamcearca si in unele dealuri din zona Tulcei. Formatiuni calcaroase mai noi (neozoice) apar in zonele Traian – Ciucurova, Slava Rusa, Ceamurlia de Sus, Jurilovca – Enisala – N.Balcescu. Pe langa inselbergurile caracteristice, pentru carstul Dobrogei de nord mai merita a fi semnalate lapiezurile din Insula Popina si Bisericuta (Lacul Razim), stancile de langa Enisala, cheile din cursul superior al raurilor Taita si Telita sau vaile seci (sohodoale) din Podisul Babadag. Pesterile sunt putine si lipsite de concretiuni si de apa. Se remarca Pestera Tunel (Nufaru), Pestera de la Calugaru.Privit in ansamblu, carstul Dobrogei de nord este un relict al conditiilor climatice tertiare, alternativ umede, similare tipurilor ce se dezvolta azi in Cuba, Antile, Indonezia si SE Chinei. Citeste mai departe »
Cuvinte: pesteri dobrogea