Nov 23 2011

Peşterile “Lilieci” şi “La Adam”, Pod. Casimcei

Peştera “Lilieci”

 

Foto 1: Panorama de la intarea peşterii “Lilieci”

Date istorice: A fost vizitatã de V. Pârvan în 1912, Margareta Dumitrescu, Tr. Orghidan şi Jana Tanasachi au publicat în 1958 descrierea şi o cartografiere a acestei peşteri. În anii urmãtori, au fost întreprinse diferite cercetãri de biospeologie, paleozoologie, arheologie, etc..

Foto 2: La intarea în peşteă

Localizare şi cale de acces: Peştera este situatã la sud est de Târguşor Dobrogea, la aproximativ jumãtatea distanţei dintre Târguşor Dobrogea şi Gura Dobrogei.

 

Foto 3: Intrarea C - La scăriţă 

  Descriere: Peştera este formatã din douã galerii fosile, Galeria cu Ceramicã şi Galeria cu Fosile, care se desfac in unghi drept din zona deschiderii principale(A). Ea are 3 deschideri: A, B şi C, ultimele douã fiind mai puţin accesibile. Intrarea C este de tip aven(vezi imaginea). In schimb intrarea B este accesibilă numai că necesită un efort puţin mai mare din partea exploratorilor deoarece este situată pe o galerie descendentă şi cu pardoseala acoperită cu grohotiş(calcar sfărâmat). Prin deschiderea principalã se coboarã o pantã de 2m şi se ajunge într-o salã despãrţitã incomplet de un perete de stâncã median. Podeaua sãlii – ca dealtfel a întregii galerii (Galeria cu Fosile) – este acoperitã cu multe materiale prãbuşite şi cu o pãturã de guano(excremente de liliac), a cãrei grosime creşte cu cât se înainteazã înspre interior. La capãtul sudic al sãlii se desfac trei ramificaţii laterale scurte, dintre care cea din dreapta, ascendentã, adãposteşte una dintre coloniile importante de lilieci din aceastã peşterã. În trecut aici era o colonie destul de mare în jur de 500-1000 de indivizi, după 1989 nu s-au mai cultivat  hectare întregi e teren ceea ce a  dus la  scăderea numărului de exemplare. Ultima porţiune a galeriei şi începutul celei de a doua sãli sunt legate printr- un culoar strâmt, mai greu accesibil, dar cu pereţii foarte bogaţi în resturi fosile de animale marine care au trãit în mãrile jurasice. Asemenea resturi fosile se gãsesc din abundenţã şi la exterior.

Foto 4: La pilier(în spatele grupului de exploratori se vede pilierul care desparte galeria cu fosile în dreptul intrării)

      În Galeria cu Ceramicã se pãtrunde tot din zona deschiderii A. La început aceasta este mai largã, constituind o salã în care se gãsesc pe podea foarte multe resturi de culturã materialã (silexuri,obiecte de ceramicã, etc.) rãmase de la cei care au locuit o perioadă de timp în această peşteră, începând din paleoliticul superior şi pânã în secolul al XVIII-lea. Din aceastã salã, printr-un culoar lateral ascendent, se poate ajunge la exterior prin deschiderea B.  În continuare, galeria capãtã pentru vreo 700m aspect de tunel destul de uniform, ceea ce presupune cã a fost amenajatã în trecut de cãtre om, în vederea folosirii ei ca adãpost. Pe suprafaţa pereţilor apa a scos în evidenţã numeroase concreţiuni silicioase. În sfârşit, urmeazã o salã cu guano, din care, în dreapta, o galerie lateralã de 1.80m formeazã un etaj unde pot fi admirate câteva stalagmite, stalactite şi gururi(în prezent distruse de  “exploratorii neavizaţi”. Galeria se terminã cu o dilaclazã inaccesibilã.

     Datoritã resurselor alimentare bogate (îndeosebi guano), în aceastã peşterã existã şi multe animale, majoritatea guanofage (acarieni, colembole, coleoptere, diptere, lepidoptere, oligochete), însă depigmentate.

    Este o peşterã caldã (temperatura atinge în profunzime 12-13°C şi se menţine aproape constantã) , iar umiditatea variazã în timpul anului, fiind mai accentuatã vara şi primãvara. Curenţii de aer sunt mai puternici în  zona intrãrilor datoritã prezenţei celor trei deschideri.

Condiţii de vizitare: Pentru turişti se recomandã prima parte a Galeriei cu Fosile şi Galeria cu Ceramicã. Din cauza guanolui şi a porţiunilor mai înguste, exploatarea în întregime a acestei peşteri necesitã un echipament de protecţie. Sunt necesare, de asemenea, mijloace de iluminare. Vizitarea se poate face în orice anotimp.

 Peştera “La Adam”

      Localizare şi cale de acces:  Aceasta este situată pe versantul drep al pârâului Visterna, la circa 2 km de peştera Liliecilor, în amonte. Intrarea acesteia este vizibilă din şoseaua care uneşte cele două aşezări(Târguşor Dobrogea şi Gura Dobrogei).

   Foto 5 - Intarea în peştera “La Adam”, vizibilă din şosea

     Descriere: Peştera este de tip fosil cu intrarea ascendentă, ceea ne indică faptul că apa a ieşit din peşteră pe toată perioada cât a durat “sculptarea” golului subteran. Galeria principală este puternic meandrată şi are înălţimi care impreaionează, variind între 6 şi 15 m. Aceasta are după 5 m de la intrare o săritoare cu înălţimea de 1,70 m, ceea ce face să crească gradul de dificultate al explorării, dar nu o face imposibilă. Lumina zilei este omniprezentă pe o mare parte a galeriei, datorită diaclazei care a dat posibilitatea creerii unor hornuri cu ieşire la suprafaţa dealului ce adăposteşte peştera. Galeria urcă în pantă de 30 grade, pe o porţiune de 10m, după care se micşorează brusc continuând cu o deschidere de 1,5/0,8 m. De aici apar două galerii destul de joase încât să ne pună la încercare adilităţile de mers târâş. Aceste galerii sunt perpenticulare pe cea de la intrare formând un T. În ele putem întâlni formaţiuni încrustate în pereţii galeriilor, se pot observa prin culoarea care le trădează. Sunt formaţiuni  aduse de apa care a curs cu zeci de milenii în urmă. Deoarece este o peşteră fosilă şi caldă întâlnim arahnidele şi opinionidele  care ş-au făcut adăpost în această peşteră. În pereţii galerilor se pot observa fosile ca o carte de vizită a erelor geologice. De aceea a fost botezată cu acest nume, ceea ce ne duce cu gândul la începuturile vieţii pe planetă.

Foto 6 – Intarea în peştera “La Adam”

     Condiţii de vizitare: Este uşor accesibilă şi cu un minim de echipament şi o sursă de lumină capabilă să ne insoţească prin galeriile de joasă înălţime, poate fi vizitată în orice perioadă a anului.

Nu sunt comentarii

Jan 22 2010

Sfaturi pentru a avea o excursie in siguranta

Publicat de in Generalitati

Muntele, padurea sunt locuri salbatice,intinse. Chiar daca planuiti doar o simpla iesire cu prietenii vostri, ar trebui sa stiti unde mergeti si sa purtati hainele potrivite, sa aveti hrana si echipament adecvat. Ca sa fii sigur ca tu si prietenii tai va veti bucura de aceasta iesire in natura si pentru a avea minimum de impact asupra mediului, respectati in totdeauna aceste reguli, bazate pe programul “Nu Lasati Nici O Urma”.

Planificati dinainte si pregatiti-va

  • Fiti siguri ca aveti tot ce va trebuie pentru excursie inainte de a pleca de acasa.
  • Spuneti cuiva de incredere, unde va duceti si cand va veti intoarceti.
  • Strangeti informatii despre locul in care veti merge, ca sa stiti la ce sa va asteptati.
  • Consultati ghiduri, interesati-va cum va fi vremea, luati o harta topografica si o busola, si invatati cum sa le folositi. Nu calatoriti singuri!
  • Faceti excursii in grupuri mici; 4 pana la 6 persoane este numarul ideal pentru un grup.
  • Aduceti-va vesela refolosibila, evitati sticla. Citeste mai departe »

Nu sunt comentarii

Jan 22 2010

Sfaturi pentru incepatorii in speologie

Publicat de in Generalitati

Cel mai important obiect al unei lungi liste de necesar pentru o experienta subterana este casca. Daca afara posibilitatea sa te trezesti cu o piatra in cap (din motive naturale) este destul de mica, in pestera situatie se schimba total, datul cu capul de pereti la propriu fiind o experienta destul de fireasca mai ales ca intr-o explorare te intereseaza mai mult pe unde te mai cateri decit pe unde mergi. Pe casca se ataseaza si sistemele de iluminat, metoda practica revolutionara pentru parcurgerea cavitatilor subterane, speologii nemaiavind o mina ocupata cu lampa.Jugulara in “Y” este la ora actuala cel mai sigur sistem de prindere a castii pe cap. Sistemul de iluminat se compune din doua surse de lumina:

Flacara acetilenica – ca sistem principal de iluminat. Lumina lampii cu acetilena se distribuie in perimetru, asigurand un iluminat eficient pe o raza scurta. Alimentarea becului acetilenic (brener) se face printr-un furtun ce porneste de la generatorul de acetilena (lampa de carbid). Reglarea intensitatii flacarii se realizeaza prin cresterea/descresterea debitului de apa ce intra in contact cu carbidul. O lampa de carbid are doua componente: rezervorul de carbid si rezervorul de apa, ultimul dintre ele aflindu-se deasupra primului astfel incit apa va picura pe carbid generind gazul numit acetilena, gaz ce va fi ghidat spre brener prin intermediul furtunului de gaz. Sistemele moderne sunt prevazute cu un sistem piezo-electric de aprindere, foarte util in zonele umede ale pesterilor. Citeste mai departe »

Nu sunt comentarii

Jan 22 2010

Caricaturi … “speo”

Publicat de in Generalitati

Am uitat umbrela!!!!

Citeste mai departe »

Nu sunt comentarii

Jan 22 2010

Pesterile din zona Nufaru

Pornind din satul Nufaru spre sud, la aproximativ 1h1/2 de mers lejer se ajunge la poalele dealului Curcuz, versantul drept. Intrarea in padurea de stejar, corn, ulm care acopera dealul ingreuneaza gasirea locului de destinatie. Mergand prin poligonul unitatii militare apropiate se ajunge la o culme care bareaza drumul. Urcand aproximativ 30 metri se poate observa aparitia la zi a calcarului.

La altitudinea relativa de 30 m si pe curba de nivel de 90m se intalneste deschiderea “Pesterii Paralela“. Pestera este de tip aven cu o denivelare de 8,20 m si o lungime de 4,5 m si este prima din cele 4 pesteri. Pestera are o singura intrare cu dimensiuni de 1,10/0,60 si o adancime de 2,4m. Coborarea pe galeria de 0,6m h este intrerupta de 3 saritori care ingreuneaza inaintarea. Galeria se bifurca spre dreapta cu o galerie de 1m h cu pardoseala captusita de o argila pura, iar spre dreapta cu un put de 2m si o galerie paralela cu galeria in care se coboara prin put. Dupa o inaintare de aproximativ 4m, anevoioasa, galeriile pornesc in directii opuse, terminandu-se, cea din dreapta, in “fund de sac”, iar cea din stanga prin coborarea tavanului pana ce se face imposibila inaintarea din pricina bucatilor de tavan prabusite. Citeste mai departe »

Nu sunt comentarii

Next »